25 decembrie 2016

SFATURI UTILE PENTRU CĂLĂTORII ÎN REPUBLICA MOLDOVA


Documente de călătorie. Începând cu luna Iunie 2015, accesul în Republica Moldova pentru cetățenii români (U.E.) se poate face doar pe baza cărții de identitate! Altfel, se poate intra și pe baza pașaportului valabil cel puțin 3 luni, fără viză, iar dreptul de şedere este de 90 de zile pe o perioadă de 6 luni. Minorii care nu au carte de identitate trebuie să posede paşaport şi să fie însoţiţi de ambii părinţi, sau să aibe procură notarială din partea părintelui care nu este de faţă. Pentru perioade mai lungi, este necesar să obțineți un permis de ședere de la Birourile de Migrație şi Azil din Republica Moldova. Acesta se acordă pentru căsătorie cu un cetățean moldovean, pentru efectuarea studiilor în această țară sau drept de muncă (în special pt. afaceri).

Transportul. Există o cursă de tren care pleacă din București o dată la două zile în direcția Iași-Nicolina unde se află punctul de trecere a frontierei spre vama moldovenească Ungheni. De aici, trenul va circula pe traseul Călărași-Chișinău. Mai există un astfel de punct pentru transportul feroviar la Fălciu (jud. Vaslui), dar nu este folosit pentru trenuri de călători. Durata călătoriei este de 13 ore, incluzând staționarea în ambele vămi care durează 4 ore! Asta atât pentru controlul vamal cât și pt schimbarea sistemului de roți în vama moldovenească, deoarece căile ferate din țările fostului URSS sunt mai late cu 8 cm decât cele europene! De regulă trenul nu este folosit de prea mulți călători datorită duratei mari a călătoriei şi preţului mai mare al biletului decât cu transportul auto. Trenul este format numai din vagoane cuşetă și ținând cont de faptul că de regulă nu este aglomerat, puteți chiar alege o cuşetă unde să staţi singur(ă) sau cu persoanele care vă însoţesc. Din acest punct de vedere, confortul este mai sporit decât la tranportul auto! Mai multe detalii despre mersul trenurilor aflaţi la comentarii!

Cursele aeriene se pot face cel mai des cu avioanele companiilor Tarom și Air Moldova, costul unei călătorii variind între 120 și 350 de euro. După căutări insistente, în special vara puteți găsi unele oferte speciale ale acestor companii aeriene. Dar în general tarifele zborurilor spre Chișinău sunt destul de mari pentru o călătorie de numai 60-70 de minute!

În ceea ce privește cursele auto către Chișinău sau alte orașe din Republica Moldova, acestea sunt cele mai folosite, și se fac cu microbuze sau autocare din majoritatea orașelor României. Numărul de plecări pe zi este dat de frecvenţa solicitării unei anumite rute, din unele orașe pleacându-se o singură dată pe zi, iar din altele (oraşe mai mari de obicei), mai des. De exemplu, cursele București-Chișinău sunt în număr de 8-10 pe zi și pleacă în special de la Autogara Filaret sau Gara de Nord, începând cu ora 8.00. Transportul se face fie cu microbuzul - mai mult în cursul zilei, fie cu autocarul, cu plecări începând cu ora 20. Acestea sunt dotate cu aer condiţionat, DVD iar unele cu Internet WI-FI. Singurul incovenient pentru călătorii români este faptul că filmele rulate la DVD sunt numai în limba rusă! Întodeauna trebuie să rezervați loc dinainte sunând la numerele indicate pe siteul autogării sau cele ale firmelor moldovenești de transport şi nu se circulă decât pe locurile de pe scaun. În drum spre ieșirea din oraș (pe ruta Universitate-Calea Moșilor-Șoseaua Colentina), autocarele pot opri la Universitate sau Bucur Obor pentru a mai lua călători, așa că nu este obligatoriu să mergeți la Autogara Filaret. Microbuzele pot opri chiar mai des dacă vă înțelegeți cu șoferul asupra locului de pe traseu unde să vă urcați. De asemenea trebuie știut că uneori microbuzele fac un ocol pe la Aeroportul Otopeni pentru a lua cetățenii moldoveni care vin din străinătate. Aceștia aterizează frecvent la București deoarece costurile pentru călătoria cu avionul sunt mai mici, preferând să continue călătoria spre Chișinău cu mijloacele de transport auto. Costul unei călătorii auto București-Chișinău este de aproximativ 70-75 de lei dus, iar la urcare trebuie să prezentați pașaportul sau cartea de identitate.

În timpul călătoriei se fac două popasuri la bezinării sau restaurante de pe traseu, iar durata totală a călătoriei este în jur de 7-8 ore, în funcție de perioada de timp petrecută în vamă. Ruta pe care se circulă este Bucureşti-Buzău-Focşani-Bârlad-Huşi-Vama Albiţa, dar pentru transportul auto mai sunt și alte puncte de trecere a frontierei cu Rep Moldova: Giurgiulești (jud. Galați), Oancea (jud. Galați), Sculeni (jud. Iași) și Stânca (jud. Botoșani). La trecerea frontierei trebuie să prezentați pașaportul deschis la pagina cu fotografia, controlul vamal durând de regulă puțin timp, aproximativ 50-60 de minute. Posesorii de autovehicule vor trebui să cumpere vignetă pentru perioada în care vor circula în Republica Moldova.

De la vama Leuşeni spre Chişinău sunt două rute care pot fi urmate: cea mai folosită este şoseaua E581 cu distanţa de 100 km până la Chişinău, sau "drumul pe Poltava" cum îi zic basarabenii. Este o şosea cu o singură bandă pe sens, complet asfaltată, care străbate foarte puţine localităţi. Cea mai mare parte a drumului trece prin păduri, călătorii putând admira frumosul peisaj deluros al Moldovei! Cei care călătoresc cu maşina personală se pot abate din drum pentru a vizita câteva locuri interesante. Este vorba de câteva mănăstiri aflate pe traseu pentru care există indicatoare, Rezervaţia Naturală Codrii care se află în apropierea Mănăstirii Căpriana, dar şi monumentul „Victoria” care se află chiar în satul Leușeni, la câțiva kilometri de vamă! Acest monument este constituit dintr-un tanc rusesc din al doilea război mondial găsit în râul Prut în anii '60 și montat pe un piedestal de beton. După ce a fost scos din râu, tancul a fost dus în satul Oneşti din apropiere pentru a fi recondiţionat, fiind apoi instalat în Leuşeni ca simbol al eliberării URSS de sub ocupația fascistă.

O altă rută este şoseaua naţională R33, mai scurtă decât E581 (distanţa până la Chişinău este de 82 de kilometri) dar cu dezavantajele că drumul nu este într-o stare bună şi trece prin multe localităţi. Pentru a urma această rută trebuie ca după ieşirea din Leuşeni să viraţi la dreapta acolo unde indicatorul arată direcţia spre oraşul Hânceşti. Problema este că până la Hânceşti (41 km) asfaltul este vechi, peticit pe alocuri, dar de la Hînceşti spre Chişinău şoseaua este foarte bună, find recent modernizată. De reţinut că în prezent se desfăşoară lucrări de asfaltare pe porţiunea dintre Hînceşti şi satul Lăpuşna, care se aşteaptă să fie gata până în luna Iulie 2016. De pe R33 veţi intra în capitală pe şoseaua Hînceşti, iar ca să ajungeţi în centru trebuie să mergeţi pe ruta str. Mioriţa-str. Ghe Asachi-str. Pan Halipa-str. Izmail. La intersecţiile cu str. Bucureşti sau Şos. Ştefan cel Mare puteţi vira la stânga pentru a merge spre centrul oraşului. De pe şoseaua E581 puteți intra în Chişinău pe strada Alba-Iulia (la benzinăria Petrom) pe care trebuie să o străbateţi până la capăt unde se află un sens giratoriu. Acolo viraţi la stânga pe strada Ion Creangă şi mergeţi tot înainte până la următorul sens giratoriu unde trebuie virat la dreapta pe Șoseaua Ştefan cel Mare care străbate centrul orașului. Este foarte posibil ca cei care vin cu mașina personală să ocolească puțin pe E581 după indicatoare și să intre în oraș pe Calea Ieșilor. Pentru a ajunge în Centru trebuie să mergeți tot înainte și după sensul giratoriu veți intra pe Șos Ştefan cel Mare.
Revenind la călătoria cu autocarul sau microbuzul, acestea ajung de obicei în Chișinău la Gara Centrală și Gara de Sud. Atenție, acestea sunt de fapt autogări, dar așa sunt denumite de basarabeni, „gară”. Gării propriu-zise i se spune „gara feroviară”.

Locurile de intrare în Chişinău de pe drumul E581. Cu roşu sunt indicate traseele de urmat (click pe hartă pt. mărire).

Starea drumurilor. În oraşe alternează de obicei drumurile asfaltate recent cu cele mai vechi care în timp au fost doar reparate. Există unele străzi şi şosele naţionale construite din beton în anii 70-80 care rezistă şi azi şi unde doar s-au făcut reparaţii pe ici, pe colo. Oricum, este o tendinţă de refacere completă a drumurilor atât în localităţi cât şi în afara lor, chiar în prezent desfăşurându-se lucrări în câteva zone. În ce priveşte drumurile naţionale, mai multe dintre ele s-a modernizat în ultimii ani, respectiv pe rutele dintre oraşele Chişinău, Hînceşti, Cimişlia, Comrat, Orhei, Bălţi, Soroca, Drochia. În zona de Sud şoselele sunt în general acceptabile, alternând porţiunile bune cu cele mai vechi. Însă există o şosea recent asfaltată pe ruta Chişinău-Hînceşti-Leova-Cimişlia-Comrat. Mai este o variantă pe o şosea betonată cu 3 benzi pe sens - cu ieşirea din Chişinău prin raionul Botanica - dar de la Cimişlia spre Comrat şi Cahul, drumul devine doar acceptabil pe unele porţiuni. Interesant este că în Chişinău există şosele foarte late care deși sunt marcate cu 3 benzi pe sens, le putem lesne considera cu 4 benzi! Asta deoarece în Rep. Moldova benzile de circulație sunt mai late decât cele din România cu aproximativ jumătate de bandă! Este vorba de Şoseaua Hînceşti, Calea Orheiului sau Calea Ieşilor, care se află la ieşirile din oraş spre oraşele Hînceşti, Orhei şi Străşeni dar şi despre Calea Basarabiei şi Calea Moşilor care împreună străbat oraşul de la Nord la Sud. Acestea din urmă sunt şosele betonate, largi, spaţioase, pe care nu se află semafoare, singurul impediment pentru circulaţia fluentă fiind sensul giratoriu de la intersecţia cu strada Izmail.
Notă: Știu că unii se vor gândi „există GPS, la ce îmi trebuie informațiile astea?”, dar uneori GPS-ul alege rute ciudate și ocolitoare. Așa că dacă îl veți seta pe un traseu dorit de dumneavoastră va fi mai ușor de ajuns unde doriţi.

Harta generală a centrului oraşului Chişinău (click pe hartă pt. mărire).

Circulaţia rutieră, transportul public. Limitele de viteză în această țară sunt de 50 de km/oră în localităţi şi 90 de km/oră în afara localităţilor. Există şi unele excepţii; în Chişinău spre exemplu, sunt porţiuni de drum unde limita de viteză este de 70 de km/oră, pe Bd. Dacia venind dinspre aeroport, în zona Viaductului şi pe strada Alecu Russo. Atenţie la viteza cu care circulaţi pentru că sunt câteva zone în oraş unde s-au amplasat camere de supraveghere! Departamentul de Circulaţie din cadrul Poliţiei se numeşte "Poliţia Patrulare", maşinile acesteia fiind de culoare alb cu negru, având o bandă verde fosforescent pe mijloc. Ca şi poliţiştii români, au şi ei obiceiul de se plasa în locuri puţin vizibile, după curbe, după copaci, etc, aşa că în localităţi nu depăşiţi 60 de km/oră pentru că veţi fi cu siguranţă opriţi şi amendaţi. Dacă veți fi tentaţi să daţi mită poliţiştilor, trebuie să fiţi atenţi pentru că în cadrul M.I. se duce o campanie anti-corupţie, iar recent unii poliţişti de la patrulare au fost dotaţi cu minicamere de înregistrare care le sunt ataşate la uniformă în zona pieptului!
În Chişinău sunt multe sensuri giratorii (sau "cercuri", cum spun ei) care nu sunt semaforizate. La toate intersecţiile mari există două semafoare, unul amplasat înainte şi unul amplasat după intersecţie, pentru a fi mai uşor vizibil. Există însă o ciudăţenie legată mai ales de virajul la dreapta cu acordare de prioritate! Culoarea "verde intermitent" pentru viraj la dreapta din România este înlocuită aici de un semn de culoare verde. Ciudăţenia constă în faptul că după trecerea intersecţiei mai este amplasat un semafor înainte de trecerea de pietoni! Adică nu este valabilă regula conform căreia se acordă prioritate pietonilor şi după aia se poate circula mai departe, ci trebuie aşteptat la culoarea roşie chiar dacă pe trecere nu sunt pietoni! Aici mulţi şoferi trec pe culoarea roşie atunci când nu sunt pietoni în traversare, pentru că este într-adevăr o regulă stupidă care îngreunează circulaţia. Majoritatea străzilor din centrul Chişinăului sunt cu circulaţie în sens unic, aşa că dacă va trebui să conduceţi pe acolo fiţi atenţi la ruta de urmat pentru a nu face ocol după ocol.